Rezumat referat Sistemul de protectie sociala in Romania
Sistemul de protectie sociala in Romania
Gradul de civilizatie al societatii este in mare masura determinat de atitudinea fata de persoane . Crearea conditiilor pentru educatie si invatamant, adaptare socio-profesionala si integrare sociala a persoanelor constituie un obiectiv principal al oricarui stat si a comunitatii mondiale in general.
Din momentul nasterii, copilul este supus unor norme care ii modeleaza personalitatea. Fiecare cultura determina un set de influente care variaza foarte mult de la societate la societate. Pentru ca o societate sa functioneze eficient, membrii sai trebuie sa-si insuseasca acelasi model cultural. Oamenii sunt controlati in special prin socializare, astfel incat acestia sa-si joace rolul conform modelului impus prin habitudini si preferinte.
Fiecare persoana trebuie sa invete sa indeplineasca anumite roluri in societate in conformitate cu statutul pe care il are.
Acest proces de socializare incepe din copilarie, cand se formeaza o anumita atitudine fata de rolurile si statusurile aferente. in procesul de socializare, fiecare individ se raporteaza la mediul social, la sistemul normativ al societatii si, in cursul dezvoltarii sale prin mai multe etape ale cunoasterii, interiorizarii si transformarii propriului comportament, a cerintelor practicii sociale, a regulilor de conduita, precum si a diferitelor valori sociale.
Procesul de formare si de afirmare sociala a individului este caracterizat prin raportarea personalitatii sale la societate, la sistemul normativ si valoric al acesteia.
Pentru a aplica normele sociale, a fost nevoie, in decursul timpului, de
realizarea unui instrument necesar reglementarii raporturilor dintre individ si societate. Norma juridica apare ca instrumentul de aplicare precisa, sub forma legilor, a tuturor dezideratelor umane: ordine, dreptate, securitate.
Normele sociale nu se situeaza, in afara timpului. Ele depind de parametrii care determina si configureaza colectivitatile umane din punct de vedere cultural, economic, al structurilor sociale, etnic, religios, demografic, al contactelor cu alte comunitati, al organizarii administrative, al puterii militare, al modului in care o comunitate sau alta priveste problemele libertatii, din punct de vedere al ponderii diferitelor generatii
Drepturile omului sunt respectate in masura in care sunt cunoscute si in masura in care sunt insusite. Este necesar ca oricare individ sa constientizeze existenta propriilor drepturi si sa respecte drepturile celuilalt.
Pe parcursul vietii capacitatea intelectuala si aptitudinile incep sa schimbe si sa modeleze fiinta umana dandu-i o personalitate cu care sa interactioneze cu mediul schimbandu-l si modelandu-l dupa propriile nevoi.
Capacitatea lui de adaptare la mediu, interferentele care au loc la nivel social pot crea un tablou care sa reflecte pozitia sociala a individului, relatii pe care individul prin abilitatile sale le sintetizeaza, le ierarhizeaza in functie de nevoi, principii si primordialitate.
Societatea la randul ei prin politica pe care o duce ar trebuii sa creeze sanse egale fiecaruia, dandu-le posibilitatea de a traii si a-si conduce propriul destin prin intersectii de legi si norme sociale care sa produca acel efect de bunastare intregii populatii.
Statul este obligat sa elaboreze si sa aplice o politica nationala de dezvoltare, care ar da posibilitatea cresterii constante a bunastarii intregii populatii, a tuturor indivizilor fara nici o discriminare, inclusiv si cea de sanatate.
in prezent actiunile de protectie sociala vizeaza mai multe domenii in care sunt necesare eforturi colective, respectiv: sanatatea, instruirea si educatia, cultura, conditiile de odihna si recreare, mediul social-politic, intr-un cuvant, conditiile sociale de trai.
Protectia sociala este conceputa pentru asigurarea unui standard de viata de baza pentru toti oamenii, indiferent de mijloacele de care acestia dispun.
Exista mai multe categorii de persoane care cer protectia sociala: protectia somerilor, protectia handicapatilor, protectia copilului si a tinerilor, protectia sociala complementara ( protectia sociala in caz de deces, incapacitatea de munca, boala profesionala ).
in asistenta sociala natura serviciilor sociale implica relatii intre oameni adica este o afacere in care anumiti indivizii specializati (asistentii sociali) deservesc alti indivizi aflati in nevoie (clienti, beneficiari).
Obiectivele reformei in domeniul asistentei sociale, adica in domeniul sustinut material de stat, sunt astfel formulate si fundamentate incat sa se poata asigura realizarea restabilirii sau mentinerii unor echilibre intre sectorul public si cel privat, intre protectie si autoprotectie, intre nevoi si resurse, intre dezvoltarea umana a generatiei prezente si cea a generatiilor viitoare.
Politicile macroeconomice de stabilizare si ajutorare asigura premise pentru promovarea unor obiective sociale concrete si realiste si a unor masuri adecvate atingerii lor, asigurandu-se noi forme de protectie a capitalului uman prin:
rezolvarea problemelor privind somajul provocat de
intensificarea proceselor de restructurarea in economie, prin promovarea unor programe de actiuni si masuri pentru functionarea mai buna a pietei de munca, cu un efort deosebit pentru crearea de noi locuri de munca, imbunatatirea sistemului de formare si perfectionare a pregatirii profesionale, orientarea si reorientarea profesionala a fortei de munca tinere sau a celei disponibilizate in diverse sectoare, sprijinirea dezvoltarii IMM-urilor, inclusiv prin acordarea de credite din fondul de somaj;
stimularea cererii de forta de munca prin initierea unor masuri fiscale
care sa conduca la cresterea gradului de absorbtie a fortei de munca precum si cooperarii externe in vederea largirii pietei fortei de munca;
sustinerea procesului de imbunatatire a nivelului de trai a populatiei
prin sporirea reala a salariilor si a veniturilor in concordanta cu cresterea productivitatii muncii si, in general,a eficientei economice precum si protejarea veniturilor populatiei impotriva inflatiei prin crearea nivelului salariilor, pensiilor si altor categorii de venituri in functie de evolutia preturilor de consum si a indicatorilor activitatii economice;
echilibrarea nivelului salarial practicat in diferite domenii de activitate:
sector bugetar, regii autonome, societati comerciale care sa reflecte gradul de complexitate a muncii desfasurate, importanta muncii si raspunderea asumata potrivit functiei indeplinite;
imbunatatirea formelor si modului de directionare a sprijinului
social, introducerea de noi forme de prestatii de asistenta sociala pentru persoanele si familiile care temporar sau permanent de afla intr-o situatie de risc social, accentuandu-se latura preventiva a masurilor de protectie sociala.
Asistenta sociala este mecanismul principal prin care societatea intervine pentru a preveni, limita sau inlatura efectele negative ale evenimentelor care se produc asupra persoanelor sau grupurilor vulnerabile, fara voia acestora sau sunt prea putin influentate de acestea.
Obiectivul principal al protectiei sociale il constituie diminuarea sau chiar inlaturarea consecintelor unor riscuri asupra mediului si nivelului de trai ale unor segmente ale populatiei.
Noile tendinte ale statului roman fac ca temeiul juridic al definirii si aplicarii politicii sociale sa se regaseasca in dispozitiile Tratatului ce instituie Comunitatea Europeana referitoare la asigurarea liberei circulatii a persoanelor (articolele 39-42) si dreptul de stabilire (articolele 43-48) in contextul pietei unice.
Prin adoptarea, in 1992, odata cu Tratatul de la Maastricht, a Protocolului privind politica sociala (anexat Tratatului ce instituie Comunitatea Europeana) precum si cu adoptarea Cartei Sociale Europene revizuita, ratificata de Romania prin Legea nr. 74/1999 , statul roman si-a exprimat dorinta sa continue eforturile in domeniu.
Prin aderarea la Comunitatea Europeana si prin insusirea Cartei Sociale Europene statul roman a ales sa promoveze sase valori fundamentale si anume:
demnitatea;
solidaritatea;
justitia;
libertatea;
egalitatea;
drepturile cetatenesti.
Carta Sociala Europeana revizuita, reglementeaza un set de drepturi sociale fundamentale, printre care:
Art. 13. Dreptul la asistenta sociala si medicala.
Art. 14. Dreptul de a beneficia de servicii sociale.
Art. 23. Dreptul persoanelor varstnice la asistenta sociala.
Art. 30. Dreptul la protectie impotriva saraciei si a excluderii sociale
Principalele categorii de persoane identificate ca posibile grupuri tinta ale sistemelor de servicii sociale privesc copiii, tinerii in dificultate si delincventii juvenili, persoanele cu dizabilitati, persoanele varstnice, persoanele dependente de consum de droguri, alcool sau alte substante toxice, victimele violentei in familie, persoanele si familiile fara venituri, unele categorii de genul refugiatilor, imigrantilor, populatia roma, detinuti pe perioade indelungate, s.a.
Alaturi de sistemul de prestatii sociale, sistemul de servicii sociale a fost creat ca o forma de suport activ si sprijin profesionalizat pentru individul, familia si comunitatea aflate in dificultate. Serviciile sociale, prestatiile sociale, precum si sistemele de securitate sociala intervin pentru solutionarea unor probleme potential generatoare de excluziune sociala.
Schimbarile demografice si sociale au implicatii majore asupra sistemelor de servicii sociale. Cele mai mari consecinte sunt datorate reducerii ratei natalitatii si fenomenului accentuat de imbatranire a populatiei.
in Romania, persoanele in varsta de 60 de ani si peste reprezentau in anul 1990 un procent de 10,3% din totalul populatiei Romaniei, in anul 2000 reprezentau un procent de 18,7%, in 2003 reprezentau un procent de 19,9%, iar pentru anul 2030 se preconizeaza un procent de 22,3%.
Numai in ultimii 8 ani populatia varstnica a inregistrat o crestere de peste doua procente.
Analiza sperantei de viata in Romania a evidentiat ca nivelul atins in anii 1976-1978 si anume, 69,8 ani, a fost nivelul sperantei de viata cel mai ridicat inregistrat in tara noastra, barbatii avand o speranta de viata de 67,4 ani, mai mica comparativ cu a femeilor care aveau 72,1 ani, cu o diferenta intre sexe care a crescut progresiv in ultimii ani, si anume de 6,6 ani in anul 1992 comparativ cu anul 1978 cand a fost de 4,7 ani.
Prin urmare, odata cu fenomenul general de imbatranire a populatiei societatea va trebui sa faca fata; unui numar crescut de pensionari, unui numar crescut de persoane care traiesc singure, unui numar crescut de varstnici de sex feminin, incapacitatii familiei de a-si rezolva singura problemele legate de ingrijirea acelor membri aflati la varste inaintate, nevoii crescute de servicii sociale si medicale destinate ingrijirii personale.
Una din provocarile carora trebuie sa le faca fata un sistem de servicii sociale, se refera la capacitatea de a asigura servicii de ingrijire, suficiente si de calitate, apte sa raspunda nevoilor unui numar crescut de persoane varstnice. De asemenea, trebuie luat in considerare si aspectul legat de schimbarile de atitudine in cadrul familiei, disponibilitatea copiilor de a avea grija de generatiile mai varstnice reducandu-se continuu.
Serviciile sociale reprezinta o componenta a sistemului de protectie sociala, aceasta din urma fiind un obiectiv impus atentiei in cadrul proceselor de promovare a incluziunii sociale.
Start download in 10 secunde!
|
