Rezumat referat Ambreiajul
Ambreiajul
1.DESTINATIA ,CONDITIILE IMPUSE SI CLASIFICAREA AMBREAIAJULUI
Ambreiajul face parte din transmisia automobilului si este intercalat intre motor si cutia de viteze , reprezentand organul de transmitere a momentului de la arborele cotit al motorului la cutia de viteze.
Funcţiile ambreiajului sunt următoarele :
permite la pornirea automobilului cuplarea progresiva a motorului , care se afla in funcţiune , cu celelalte organe ale transmisiei , care , in acel moment, stau pe loc;
permite cuplarea si decuplarea in timpul mersului automobilului motorului cu transmisia , la schimbarea treptelor de viteze ;
protejează la suprasarcini celelalte organe ale transmisiei.
Ambreiajul trebui sa indeplinească anumite condiţii , si anume :
sa permită decuplarea completa si cat mai rapida a motorului de transmisie , pentru ca schimbarea treptelor sa se facă fara şocuri;
sa decupleze cu eforturi minime din partea conducătorului , fara a se obţine insa o cursa la pedala mai mare de 120-200 mm .Forţa la pedala necesara declupari nu trebuie sa depaseasca 150 N la autoturisme si 250 N la autocamioane si autobuze ;
partile conduse sa aibă o greutate cat mai redusa pentru ca schimbarea treptelor sa se facă fara şocuri
sa fie suficient de progresiv pentru a se evita pornirea brusca din loc a automobilului ;
sa asigure in stare cuplata o imbinare perfecta intre motor si transmisie;
sa permită eliminarea căldurii care se produce in timpul procesului de cuplare prin patinarea suprafeţelor de frecare ;
sa amortizeze vibraţiile ce se produc in transmisie ;
sa aibă o construcţie simpla si ieftina ;
sa fie cat mai uşor de intretinut si de reglat si sa ofere siguranţa ;
Ambreiajele se clasifica după principiul de funcţionare si după tipul mecanismului de comanda .
După principiul de funcţionare ambreiajele pot fi : mecanice , hidrodinamice , combinate si electromagnetice .
După tipul mecanismului de comanda ,ambreiajele pot fi cu comanda : mecanica , hidraulica , pneumatica si electrica .
După modul de realizare a comenzi ,ambreiajele pot fi :neautomate si automate.
2.AMBREIAJELE MECANICE
2.1.PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE SI CLASIFICARE A AMBREIAJELOR MECANICE
Principiul de funcţionare. Funcţionarea ambreiajului mecanic se bazează pe forţele de frecare care apar intre doua sau mai multe perechi de suprafeţe sub acţiunea unei forte de apăsare.
Partile componente ale unui ambreiaj (fig. 13.1) sunt grupate astfel : partea conducătoare ; partea condusa ; mecanismul de acţionare . Partea conducătoare a ambreiajului este solidara la rotaţie cu volantul motorului , iar partea condusa cu arborele ambreiajului .
Pe volantul al motorului este apăsat discul condus de către discul de presiune
datorita forţei dezvoltate de arcurile . Discul condus se poate deplasa axial pe canelurile arborelui al ambreiajului . Pentru a mari coeficientul de frecare. Discul de presiune este solidar la rotaţie cu volantul prin intermediul carcasei.
Partea conducătoare a ambreiajului este formata din : volantul , discul de presiune, carcasa si arcurile de presiune.
Partea condusa se compune din : discul condus cu garniturile de frecare si arborele 8 al ambreiajului .
Prin frecare ce ia naştere intre suprafeţele de contact ale volantului si discul de presiune pe de o parte si suprafeţele discului condus pe de alta parte , momentul motor este transmis arborelui primar al cutiei de viteza si mai departe , prin celelalte organe ale transmisiei , la rotile motoare.
Daca se apasă asupra pedalei mecanismului de comanda al ambreiajului , forţa se transmite prin parghia cu furca la manşonul discului de presiune si invingand forţa dezvoltata de arcurile ,depărtează discul de frecare , iar momentul motor nu se transmite mai departe ; aceasta este poziţia decuplat a ambreiajului .
Cuplarea din nou a ambreiajului se realizează prin eliberarea lina a pedalei , după care arcurile vor apasă din nou discul de presiune pe discul condus , iar acesta din urma pe volant .
Atata timp cat intre suprafeţele de frecare ale discurilor si volantului nu exista o apăsare mare , forţa de frecare care ia naştere intre aceste suprafeţe va fi mica . In acest caz ,ambreiajul nu va putea transmite intregul moment motor si in consecinţa , va exista o alunecare intre volant si discul condus , motiv pentru care discul va avea o turaţie mai mica . Aceasta este perioada de patinare a ambreiajului . In aceasta situaţie se va transmite prin ambreiaj numai o parte din momentul motor. In perioada de patinare a ambreiajului , o parte din energia mecanica se transforma in energie termica,
iar ambreiajul se incalzeste , producand uzura mai rapida a garniturilor de frecare ale discului condus .
La eliberarea completa a pedalei ambreiajului , forţa de apăsare dezvoltata de arcuri este suficient de mare pentru ase transmite in intregime momentul motor.
Clasificarea ambreiajelor mecanice. Ambreiajele macanice utilizate la automobile se clasifica după mai multe criterii.
După forma geometrica a suprafeţelor de frecare , ambreiajele pot fi :cu discuri , cu saboţi si cu conuri .
După numărul arcurilor de presiune si modul de dispunere a lor , ambreiajele pot fi : cu mai multe arcuri dispuse periferic si cu un singur arc central .
După numărul discurilor conduse , ambreiajele pot fi ; du un disc , cu doua discuri si cu mai multe discuri .
După modul de obţinere a forţei de apăsare , ambreiajele pot fi : simple , semicentrifuge si centrifuge .
După condiţiile de lucru ale suprafeţelor de frecare , ambreiajele pot fi : uscate sau in ulei .
După tipul mecanismului de comanda , ambreiajele pot fi cu comanda : mecanica , hidraulica , cu servomecanism si automata .
După modul de realizare a debreierii , ambreiajele pot fi : cu debreire manuala , semiautomata , automata .
2.2.TIPURI CONSTRUCTIVE DE AMBREIAJE MECANICE
2.2.1.Ambreiajul monodisc simplu cu arcuri periferice .In figura 13.2 este reprezentata contructia uni ambreiaj monodisc simplu cu arcuri periferice .
Partile componente ale ambreiajului se grupează in: organe conducătoare ., organe conduse si mecanismul de comanda .
Organele conducătoare sunt : volantul ,impreuna cu carcasa, discul de presiune, arcurile de presiune si parghiile de declupare .
Discul de presiune este solidara rotaţie cu volantul si se poate deplasa axial. Arcurile 3 ,care realizează forţa de apăsare a suprafeţelor de frecare , sunt aşezate intre discul de presiune si carcasa ambreiajului . Parghiile de deplasare sunt prevăzute cu doua puncte de articulaţie : unul in discul de presiune si celalalt in carcasa .
Organele conduse ale ambreiajului sunt : discul condus si arborele ambreiajului. Discul condus este aşezat intre volant si discul de presiune , putand sa se deplaseze axial pe arborele ambreiajului prevăzut cu caneluri la fel ca si butucul discului . Pe discul condus sunt fixate prin nituri doua garnituri de frecare ce au un coeficient de frecare mare .
Mecanismul de comanda se compune din manşonul de debreiere si pedala ambreiajului .
La debreiere.se apasă pedala ambreiajului si tija se deplasează spre dreapta iar furca de debreiere impinge manşonul de debreiere spre stanga . Rulmentul de presiune apasă pe capetele interiore ale parghiilor de declupare , iar acestea se rotesc in jurul punctelor de articulaţie de pe carcasa . In felul acesta , parghiile de declupare deplasează discul de presiune spre dreapta , comprimand arcurile . Deoarece discul condus nu mai este apăsat asupra volantului , transmiterea momentului de la motor la cutia de viteze se intrerupe .
La ambreiere ridicand piciorul de pe pedala , furca de debreiere este readusa in poziţia iniţiala de către un arc de readucere si o data cu ea si rulmentul de presiune.
Start download in 10 secunde!
|
